Conceptia mea despre viata are un stil baroc, deoarece obsesia mea imposiblila e timpul. E ca o bomba care in cateva secunde e pe cale sa explodeze. Si mi-este frica de lumea dupa explozie, ma simt nesigura, cu o teama imensa de a gresi… De ce oare sunt asa? De ce nu ma avant intr-o decizie? Oare ce imi doresc de la viata? Bani, succes, faima sau doar sa fiu fericita cu ceea ce am ales sa fac? Oare unde ma vad in o luna de acum? Mi-e dor de iluzia de copil inocent ce nu trebuia sa faca alegeri. Mi-e frica si nu stiu cum sa fac sa-mi alin teama.
Sper sa nu fie imposibil sa decid si sper sa nu ma afecte deziluzia finala.4/5/10
No comments:
Post a Comment